Treceți la conținutul principal

vizita la atelierul lui Thomas Prescher

De curand am avut ocazia sa vizitez atelierul lui Thomas Prescher din Twann - Elvetia, ocazie cu care am facut si o piesa de ceas la scare 10:1 pe care am finisat-o partial.
Mai jos puteti vedea cateva poze din interiorul atelierului, precum si cateva comentarii pe marginea pozelor si a celor intamplate.

In acelasi timp am aflat ca printre candidatii la Geneva Grand Prix se afla si Thomas Prescher (dar si alte 11 ceasuri produse de alti independenti) cu Triple Axis Tourbillon Regulator pe care il puteti admira in pozele de mai jos. I-am facut cele mai multe poze (ce coincidenta).

Sa va povestesc despre aceasta vizita la atelierul lui Thomas Prescher:

Desi initial am crezut ca voi intarzia (ceasul de la hotel era cu o ora inainte), m-am linistit cand am vazut ceasul din gara (era cu o ora mai devreme decat ora stabilita pentru intalnire 9:00), ajungand in Twann mai devreme si gasind atelierul, am apucat sa arunc o privire prin ferestrele cu gratii.
Inauntru ce sa vezi? Multe scule precum strung, mese de ceasornicar, motor polishat, si altele precum si un CNC.
Mai tarziu - facand turul de recunoastere alaturi de asistentul lui Thomas, pe numele sau Mark - am aflat mai multe despre toate echipamentele prezente si in jurul orei 9 ne-am pus pe treaba.









Aveam la dispozitie 4 ore in care trebuia sa proiectez, execut si sa finisez o piesa de ceas.
Proiectarea a durat o ora (din pacate n-am facut poze), in care am ajuns de la concept - cateva schite pe o foaie - la produsul finit - un model 3d al piesei finite.
Dupa aceasta etapa, a urmat o etapa de programare in care se face un program care sa-i spuna CNC-ului cum sa taie piesa - ce freze sa foloseasca, ce viteze, ce unghiuri de taiere/aschiere, ce directie/drum/path. Programul care face acest lucru iti permite sa vizualizezi, virtual, procesul de executie a piesei.
Intre timp eu eram cu traforajul in mana si taiam o bucata de alama pentru piesa pe care urma sa o execute CNC-ul.
Cu bucata de alama fixata in CNC, acesta si-a inceput treaba si intre timp am luat o pauza in care am vazut ceasurile, prototipurile, viitoarele proiecte, si intre randuri am mai facut poze cu etape din timpul taierii piesei.















Si asta vreme de inca o ora.
Mai aveam la dispozitie doua ore.
Doua ore care au fost exclusiv rezervate finisarii piesei, si care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a termina de finisat piesa, insa suficiente pentru a intelege cat de greu este sa faci un finisaj corect pentru o piesa.
Din pacate piesa este destul de mica pentru a putea sa va arat partile finisate si cele nefinisate pentru a vedea diferenta.
Ce finisaje am facut?
Pe partea de sus a piesei am facut un finisaj numit dressage/true up/straighten, finisaj cu brouillage, avand un rol triplu - indepartarea aschiilor ramase de la prelucrare,indepartarea imperfectiunilor de pe suprafata materialului dar si infrumusetare a piesei.
La fel si pe o parte din patratul central, iar pe una din muchii - executate la CNC - polisarea acestora (ultima etapa pentru obtinerea unui anglage)
Si mai jos o poza facuta piesei finisate:



Comentand pe marginea piesei, sa stiti ca desi par a fi niste simple linii drept pe o piesa, in realitate lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Liniile trebuie sa fie drepte, cu o adancime egala, suprafata sa fie perfect plana, unghiurile perfect drepte. Si trebuie sa aveti in vedere ca acest finisaj se face manual. La polishat e relativ mai simplu - atunci cand ai o linie dreapta - finisajul la care trebuie sa ajungi trebuie sa faca posibila vederea imaginii celui care finiseaza sau inspecteaza piesa in portiunea finisata - anglage.

Satisfactia este maxima chiar si atunci cand faci o bucata din piesa. Pot doar sa-mi imaginez cum m-as fi simtit in momentul terminarii piesei.
Insa timpul a expirat si am avut doar timp sa rodinam piesa si sa o lasam spre a fi finisata cu alta ocazie.

Iar mai jos puteti vedea poze cu ceasurile pe care Thomas Prescher le face in atelierul sau:







































Triple Axis Tourbillon Regulator




















Comentarii

  1. E pacat ca nu ai scos pozele "mai de aproape" sa se vada toate detaliile mecanismurilor.

    Neavnd un obiectiv care sa scoata macro, eu folosesc o lupa, pe care o interpun intre obiectiv si ceas.

    Folosesc o lupa 10x de bijutier, nu de ceasornicar (care se pune la occhi).

    RăspundețiȘtergere
  2. D-le Tibichi,nu luati ucenici?

    RăspundețiȘtergere
  3. akm 3 luni am intrebat daca nu luati ucenici pentru ca as vrea sa invat aceasta meserie de ceasornicar...ma fascineaza ceasurile si nu ma mai dezlipesc de ele...knd vad vitrina unui magazin..cu ceasuri..stau minute bune si le admir..kiar daca unii apeciaza ceasurile k quarz si automatice...pe mine ma incanta cele mecanice...ticaitul lor..si asa km spunea cineva..ele se incarca de evenimentele din viata ta...au o istorie...nu stiu..dar imi sunt f dragi si ma linistesc cand le aud ticaitul lor...De aceea as vrea sa invat sa le repar..sa le dau viata...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Aici puteti lasa un comentariu.

Postări populare de pe acest blog

Rodina - primul ceas automatic rusesc

Productia primului ceas automatic rusesc a inceput in anul 1956 la 1MChZ - First Moscow Watch Factory/Kirova - ce avea sa devina faimoasa pentru ceasurile Poljot. Aceste ceasuri erau inscriptionate Rodina pe cadran. Numele de Rodina inseamna "motherland" in engleza sau "patria mama". Ceasurile Rodina sunt echipate cu calibrul 2415. Acest calibru are la baza sa un alt calibru foarte cunoscut - calibrul 2408 Kirovskie - la care a fost adaugat modulul mecanismului automatic. Acest lucru face posibila atat armarea ceasului in mod automat, cat si manuala. In literatura de specialitate acest mecanism Rodina poate fi identificat si sub alte denumiri precum 2415A, yH-9M, 41yH. Datele tehnice ale acestui calibru - 2415 - pot fi vizualizate mai jos. Mechanical lever movement Automatic winding Diameter: 24 mm Movement height: 6,8 mm Jewels: 22 Functions: hours, minutes, seconds Shock protection Frequency: 18000 vph Daily rate from -/+45 s/day Power reserve minimum:...

Primele ceasuri demontate

Mai jos se gasesc primele trei ceasuri pe care le-am desfacut din curiozitate si din dorinta de a le repara. Primul ceas pe care l-am desfacut a fost un ceas Pobeda cu mecanism 2602 zim-pobeda. Inainta cu 20 minute/24 de ore. Am reusit sa-l desfac si sa pun la loc toate piesele, iar cand a venit randul balansului l-am scapat de la o inaltime de 5 - 10 cm de masa si spiralul s-a incalcit. Al doilea ceas pe care l-am desfacut a fost un Doxa cu mecanism 1147 ETA. Pe acesta l-am desfacut pentru a-i curata cadranul, dar rezultatul nu m-a multumit. Din moment ce am scos cadranul m-am incumetat in a demonta tot mecanismul pentru a vedea ce se afla sub puntile acestuia. Mai jos sunt cateva poze cu etapele parcurse pentru a remedia defectul. Al treilea ceas a fost un Seiko Chronograph cu mecanism 6139. Problema pe care o avea acest ceas era aceea ca acul indicator al minutelor chronographului nu era fixat pe 0 iar secundarul chronographului se oprea la secunda 58-59. Si daca tot am desfacut si ...

Poljot De Luxe

Dupa lungi cautari am reusit sa intru in posesia unui exemplar Poljot De Luxe Automatic cu 29 rubine. Acest exemplar a fost produs undeva intre anii 1963 si 1975 la 1MChZ - in traducere libera Prima Fabrica din Moscova - care avea sa devina mai tarziu fabrica Poljot. Numele Poljot inseamna zbor. Aceasta schimbare de nume are loc dupa anul 1961, anul in care Yuri Gagarin devine primul om in spatiu purtand la mana un ceas Shturmanskie facut de 1MChZ. Din dorinta de a-si face cunoscute capacitatile tehnice, precum si succesul spatial 1MChZ, acum Poljot, a lansat doua mecanisme noi si anume calibrul Poljot 2415 - Orbita care a intrat in productie in anul 1962 si calibrul Poljot 2416 - Cosmos cu data care a intrat in productie in anul 1963. Aceste mecanisme pot fi intalnite doar in seriile "De Luxe" ale marcii Poljot. Aceste mecanisme au fost proiectate in totalitate de inginerii fabricii Poljot, insa datorita costurilor mari de productie fabrica a fost nevoita sa renunte la produ...